Nu stiu! Am o zi ciudata, ma scarpin cu mana stanga in partea dreapta a capului, stand in asteptare. Asteptarea mi se pare foarte uracioasa, mai ales cind nu poti interveni cu nimic sa fortezi lucrurile sa mearga.
Dupa o perioada mai mare de asteptare deja am epuizat resursele de rabdare acumulate indelung si nu ma mai pot concentra la nimic: nici la citit, nici la lucrat, nici la gandit macar. Nici macar nu mai stiu la ce sa ma mai gandesc deoarece daca ma gandesc la situatia in cauza ma nelinistesc si mai mult.
Imi accentuez starea band o cafea. Stiu ca n-am facut bine asa ca-mi fac un ceai (si-asa de la bancomat pana la birou mi-a intrat viscolu-n pori si am mers prin nameti pana la genunchi). Un ceai fain de fructe, parfumat si acrisor ca un strugure-n parg. Vai ce dor imi e de orice alt anotimp in afara de cel ce-aduce frigul, nametii si viscolul.
Mi-e dor de potecute si de familie. Mama a spus sa nu ma duc s-o vizitez ca sa nu-mi poarte de grija. Poate o sa stau infofolita-n plapuma in week-end, si daca duminica se-ndura astia sa curete drumurile trag o fuga s-o vad.

Desi-s o cinica in general in adancul sufletului mi-s tare delicata si iubitoare de oameni frumosi. Parintii mei sunt tare frumosi! La fel si restul familiei. Bunicii erau si ei frumosi, acum nu mai sunt deloc.
Cand sunt nelinistita ma gandesc la tot felul de chestii. Imi amintesc si mai multe. Si iar dau refresh la pagina e-mailului. Nicio veste, astept.  Ma uit din nou si-mi tresare inima. Eh, e doar un newsletter.
Astept sa vina un colet de la curier, niste carti si niste ceaiuri din Anglia. Pardon, astea-s lucrurile secundare pentru care astept. Iar vestea pe care-o astept cel mai tare intarzie sa apara.
Incerc din nou sa ma concentrez pe lucru. Si-am tare mult de lucru. Ma apuc si nu stiu cum, iar pun mana pe mouse si iar apas F5 la pagina de Gmail.
Sunt nelinistita. Mi-s nehotarata: nu stiu cu care mana sa ma mai scarpin la ceafa.
Acum nu-ti pare rau ca m-ai intrebat ce fac?

Textul a fost scris ieri, pe la pranz. Intre timp am mai primit niste vesti si m-am mai calmat.